Există o cale de mijloc, pe care oamenii isteți, raționali, cu simț de colaborare o pot folosi și, în câțiva ani, se pot alege cu o frumusețe de livadă. Iată despre ce este vorba, în 5 pași, relativ simpli:

I. Lista cu potențialii parteneri

Luați o hârtie și faceți o listă cu toate rudele de la țară care locuiesc la o distanță acceptabilă de orașul dumneavoastră și care au lângă casă o suprafață de teren suficientă pentru plantarea a măcar 20-30 de pomi (adică 300-500 mp).

Puteți pune pe această listă și prieteni sau cunoștințe suficient de apropiate, dacă credeți că ar fi receptivi la o propunere de colaborare.

După ce ați definitivat lista, începeți să-i eliminați pe cei care, chiar dacă au terenul, nu au condițiile minime pentru o livadă: gard împrejmuitor și o sursă de apă. Dacă vă asumați dumneavoastră această investiție, păstrați-i.

Obligatoriu renunțați la cei cu care, dintr-un motiv sau altul, nu credeți că ați putea stabili o relație pe termen lung.

Păstrați, la final, maximum 3 candidați.

II. Negocierea drepturilor și obligațiilor

Întâlniți-vă cu cei 3 posibili parteneri și propuneți-le direct: „Nu ai dori să înființăm o livadă pe bucata de teren din spatele casei, pe care acum cultivi porumb, sfeclă ori cartofi și unde produci o recoltă de doar câteva sute de lei pe an?”.

Apoi trebuie stabilit cu ce participă fiecare. De obicei, oamenii de la țară se sperie de investiții deoarece, se știe, la țară nu sunt bani. O formulă în care „țăranul” participă cu terenul, întreținerea terenului liber de buruieni, irigat și alte lucrări (după caz), iar „orășeanul” asigură materialul săditor, logistica și cunoștințele de plantare și îngrijire ar trebui să fie convenabilă pentru ambele părți.

III. Fără „lasă că ne înțelegem noi”

Alegeți partenerul cel mai potrivit și bateți palma.

După caz, colaborarea poate să ia foarte bine forma unei înțelegeri verbale, dar chiar și a unui contract sub semnătură privată sau chiar autentificat la notariat. Orice variantă s-ar prefera, e la fel de bine, atâta vreme cât responsabilitățile și drepturile părților sunt bine delimitate. Nu vă bazați pe „lasă că ne înțelegem noi” pentru că atunci fiecare speră că va ieși mai câștigat.

Apoi, dacă hotărâți să apelați la o formulă contractuală, trebuie să știți că aceasta e o declarație civilizată de încredere, nu un act de constrângere ori suspiciune.

IV. Stabiliți sortimentul de pomi

Stabiliți împreună sortimentul de pomi ce urmează a fi plantați. Țineți cont atât de preferințe, cât și exigențele microclimatului: plantați ceea ce merge mai bine în zonă. Folosiți pentru asta și planificatorul nostru de livadă.

Cumpărați pomi de calitate și plantați-i profesionist. O să vă placă la nebunie să vă documentați și să puneți în practică știința horticolă. Cu timpul va deveni o pasiune în toată regula, veți ajunge să vă lăudați către prieteni și vecinii de la bloc cu livada dumneavoastră de la țară. Veți umple Facebook-ul cu poze din livada dumneavoastră. În plus, o să redescoperiți munca fizică adevărată și resursele extraordinare de hrană sănătoasă pe care încă le mai are satul românesc: ouă adevărate, găini adevărate, lapte adevărat etc., pe care le veți putea cumpăra de prin vecini.

V. Cât e investiția

Am avansat cu planul și visarea… Să revenim la cheltuieli.

Toată afacerea asta v-ar costa de ordinul, să spunem, a 1000 lei investiție inițială. Apoi se vor mai adăuga ceva costuri, nu cine știe ce, pentru eventualele tratamente, însă partea bună e că aceste cheltuieli vor apărea după ce pomii vor intra pe rod. Munca, cum se spune la țară, nu se pune, deoarece o veți face, cu plăcere, dumneavoastră și partenerul, împreună cu familiile.

Concluzie

E fezabil un astfel de plan? E scump? E greu de stabilit o relație de colaborare?

Noi credem că nu greu și că merită efortul. 

Merită efortul datorită câștigului, care e foarte mare. Și nu e vorba neapărat de un câștig financiar. E vorba despre ocazia pe care „orășeanul” o are de a restabili legătura cu viața adevărată de la țară, de a le prezenta copiilor natura adevărată și de a-i face să înțeleagă ce este cu adevărat bun și sănătos. Apoi, desigur, sunt importante și fructele, ca sursă valoroasă de sănătate. Acestea vor ajunge cu siguranță pentru două familii. Fie și numai dacă luăm în calcul o producție minimă de fructe de 30-40kg/pom.